Eu sunt propriul meu idol!

Nu conteaza cine sunt,cum ma numesc,ce fac….doar spun ce am observat in urma cu cateva zile la o cunostinta care sustine ca este din lumea underground.Nu stiu cat este de adevarat,dar persoana respectiva are niste ocupatii destul de interesante: e graffer,si unul destul de bun,cu imaginatie destul de bogata(asta din cate am inteles).Cu toate ca scoala nu este punctul lui forte,este destul de inteligent si cu care poti discuta orice…sau aproape orice…cu 3 decibeli mai tare fiindca are o manie in a vorbi tare si repede…

Hmmmm…cum sa continui….ahaaa! Ceea ce mi s-a parut cel putin surprinzator a fost faptul ca era certat cu igiena…de vreo SAPTAMANA….la care am ramas ca “Masa tacerii” si l-am intrebat de ce nu se spala… Raspunsul a fost cat se poate de spontan si ceva de genul “it’s like d’oooh”: “Nu ma pot spala aici pt ca nu am conditii cel putin in limita decentei igienice”(vreau sa precizez ca era acasa la tovarasha). Cum ai putea sa ai astfel de pretentii nefiind la tine acasa?! si nu oriunde?! Bineinteles….parintii sunt de vina!!!

Încep blogul asta cu o fază de râs … pentru voi … că mie îmi venea să mor …
O sun aseară pe o fată (Rebecca) ... vruiam să vorbesc cu ea … că se luase curentul, aveam nervi şi e ca un Algocalmin tipa … stai de vorbă cu ea şi uiţi de orice problema
Mă rog … Ca să nu înjur şi chestii dintrastea naşpa, fac bâză de obicei …
Formez eu numărul, 0341.xxx.xxx şi aştept să îmi răspundă cineva. După câteva ring-uri, se aude o voce de băiat (era fratele, am aflat a doua zi) :
-Da!
-Bună seara! Aş dori să vorbesc şi eu cu Rebecca dacă se poate.
-Da!
Apoi se aude o voce de fată ... Şi eu bag o fază dintraia, :
-WHAAAAAZAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAUP !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
-..... (linişte câteva secunde, după care un râs, aşa forţat să nu se audă) Sunt mama lu” Rebecca …
Eu în secunda aia, am simţit că fac infarct nu îmi venea să cred … deci chiar nu puteam să cred … să mi se întâmple mie aşa ceva. Normal, după ce mi-am cerut scuze, am reuşit în final să vorbesc cu tipa respectivă.
Normal, nu mai aveam chef de nimic…
Încă o dată îmi cer scuze, Rebecca!

La o tigara s`o cafea, azi dimineata (adica la pranz), s`a deschis teve`ul p`un post de tembeliziune la care tocmai era emisiunea (de succes de altfel) “Misiunea casa”. In care un nene ne arata cum sa ne varuim prin casa (prin mansarda mai exact), cum sa punem gresie si parchet si cum sa facem nush` ce ornamente din rigips si baghete metalice. Bun.
Acu` ma intreb si io…

Pe langa faptul ca nenea ala era doar cu explicatiile si cu datu` la mana, pe langa faptul ca toata emisiunea era o maaaare reclama la Ceresit, Ikea si Practiker, oare ce persoana (care`si permite vila, mansarda si luxul din mansarda prezentata) s’apuca sa’si varuiasca singura, sa`si puna singura gresie si faianta, pereti din caramida de sticla sau ornamente din lemn?

Pentru ca, eu dac`as fi, dupa ce`mi iau vila cu mansarda, nu m`apuc sa`mi pun singur gresia sau faianta, nu`mi fac singur pereti din caramida de sticla sau ornamente din rigips. Platesc un meserias sa`mi faca astea. Pentru ca le face mult mai bine decat mine.

Chiar daca io ma uit la mirifica emisiune “Misiunea Casa”. Emisiune care ma invata cum sa fuck toate acestea.

PS: Cel mai tare moment din emisiune a fost reclama mascata la Dacia Logan. Aia gen papuc. Si a fost tare momentul pentru ca era blurata sigla Dacia de pe botul masinii. De parca n`ar sti lumea ce masina`i aia…

PS2: Pe Antena1 era emisiunea.

Azi noapte, pe la 23:30 ma trezesc cu 2 militieni la usa. – Buna seara.

Agent Xulescu- Da? Ce doriti? – S-au primit sesizari ca deranjati linistea publica. Sarbatoriti ceva in apartament? – Nu! Dar cine se plange?

Militienii evita raspunsul. Dar eu stiu ca-i vorba de curva paranoica de la parter care-si imagineza ca poate instaura dictatura si teroare in bloc doar pentru ca invarteste niste afaceri dubioase si si-o trage cu seful politiei.
Ii invit inauntru. Nu intra insa realizeaza ca nu se aude nici un zgomot deranjant. – Sistem audio functional nu am, televizorul e oprit, iar la calculator am casti.
Se mira si ei si isi arata fata umana. Incep ofensiva: – Cred ca eu ar trebui sa fiu cel indreptatit sa faca sesizari. Vecina de jos convietuieste cu un caine ce incepe sa urle de fiecare data cand e lasat singur acasa. De ce sunt obligat sa suport toate astea?
Militienii noteaza ceva in carnetel (cred ca numarul apartamentului) si pleaca. Nu m-ar mira daca peste cateva zile as primi o amenda pentru tulburarea linistii publice. La pilele si cunostintele pe care le are…
PS: Acuzatiile astea nefondate pot intra la hartuire (adica pot depune plangere impotriva ei)? A mai fost de 2 ori la mine si m-a amenintat cu politia, chipurile, pentru ca TV’ul merge mult prea tare. Iar vizita de ieri a agentilor imi arata ca e foarte pornita (chiar daca nu are un motiv real).
“Amicitia” cu acesta carie sociala a inceput mai demult cand ai mei au simtit pe propria piele “dreptatea” oferita de justitia romaneasca. Am fost dati in judecata pentru c-am refuzat sa semnam pentru ca ea sa poata reamenaja radical apartamentul prospat cumparat, subrezind prin modificari structura de rezistenta a cladirii. Eram singurii din tot blocul care nu semnasem (pe restul ii aburise usor). Culmea e ca a castigat procesul, intentat tot de ea. Verdictul: “abuz de semnatura”. Si atunci fireste ca ma pot astepta la orice din partea unei curve ordinare si a unei justitii oarbe si strambe.

Un filmuletz special creat pentru flasheri.

Aici am pregatit niste poze cu trupa Jazzyliciouss de la inceputul ei pana acum…

Asteptam de ceva timp aparitzia asta Si am observat ca vine vine…asa ca here u are:

http://www.cugetliber.ro/1184706000/articol/1026/jazzyliciouss-in-mamaia/

Asta este cea mai buna trasatura pe care un parinte i-o poate transmite copilului cat este inca mic. Mergand pe strada nu pot sa nu remarc aceasta asemanare sacaitoare intre oameni… nu mai disting, numai vad nici o diferenta, e ca intr-un film alb negru…
Turma de oi… sau de boi… sunt ulita nepasarii… o nepasare care treptat si involuntar se adanceste, si ajunge sa te afecteze in chestiuni mai importante decat poluarea vizuala… defapt asta e motivul pentru care scriu acum… poate sa ajunga sa te afecteze fara sa iti dai seama… nepasarea asta devine o trasatura, un obicei, dar e de datoria noastra sa stim sa distingem…
Masca asta de lut… de ce credeti ca nu se vede?… este evident cand incerci sa fii ce nu esti… e nenatural… cu siguranta in tine sta pitita o personalitate mai mult sau mai putin definita care urla de jos din cusca, laso sa respire… si ai sa afli ca e mult mai usor fara sa stai crispata de privirile altora… dar din pacate multi nu se cunosc pe sine… sunt atat de absorbiti de toate influentele incat ajung sa vada albul negru…

Sincer numai stiu ce sa scriu pe acest blog asa ca am sa aberez putin cu ajutorul prietenilor mei care ma ucid incet dar sigur… nu-mi place sa ma obosesc… nu ma intereseaza parerile altora si nici nu as face macar un mic efort sa incerc sa le schimb… nu neaparat pentru ca nu ma intereseaza atat de mult cat pentru ca sunt pornit impotriva acestui lucru… intr-o lume in care depinzi cap coada de diferite personaje care mai de care mai dezagreabile… acum am sansa nepasarii… nu o voi mai avea… sau cine stie… dar nu cred ca sunt dispus sa fac asa un sacrificiu sa ma dezic si pe viitor de asta… personal ma incalzeste mai mult satisfactia interioara cand pot sa imi sustin ideea fara sa-mi pese de ce reactii va avea decat sa tac si sa nu spun nimic… chiar vorbesc in general nu in particular nu e nimic de interpretat aici … prefer sa raman cu acea satisfactie si cu o sanctiune decat fara nimic… ma deranjeaza oamenii care nu-si vad lungul nasului… aici nici eu nu prea mi-l vad pentru ca vorbesc de oameni de toate varstele si nu prea am dreptul sa zic asa ceva la varsta asta… daca eu vreodata nu am spus ce simt sau nu am reactionat cand sufocat de alte persoane nu a fost din diplomatie ci mai degraba dintr-un instinct omenesc, acela de mila… cu intentia da a nu rani sentimente… ce e important intr-o viata atat de scurta? Poate suna cam simplist dar e important sa stii sa iti valorifici toate sansele de a te simti bine… si daca tu te simti bine spunand verde in fata lucrurilor atunci mi se pare nedrept sa ai atatea fraieri care te opresc sa faci asta… acum tot ce ai de facut este sa iti asumi cuvintele… nu ai parte de intelegere dar trebuie sa te tii tare si sa razbesti cu ajutorul unui lucru care e mai mare decat situatia de fata… primul pas pe care trebuie sa il faci e sa numai stai ca un strut cu capul in pamant si sa te uiti bine in jurul tau… aici ai putine sanse de schimbare dar orice mica ocazie trebuie luata… de exemplu un blog… cu un blog ai putea sa schimbi ceva… e o sansa mica dar posibila… si mai usor ai putea sa schimbi cu violenta, forta bruta dar si consecintele vin la fel de usor… toata evolutia asta tehnica a dus la complicarea vietii in general… a ingreunat acest “pursuit of happines” continuu… de ce?… ca omul prefera sa stea… ne batem cu lenesul pentru suprematia acestei trasaturi… si acum suntem atat de absorbiti in lumea asta incat numai putem sa vedem ce e atat de evident… cu cat e mai complicat un lucru cu atat va complica mai mult si cele din jurul lui… keep it simple… ce repede curg ideiile… totule e sa le ai… ma intreb cum ar fi fara ele? mi-ar fi mai usor… asta e sigur… cum am spus cu cat e mai complicat si mai complex cu atat mai greu… nu vad problema in fericirea superficiala a oamenilor prosti… daca ei in asta vad fericire (pentru ca atata pot) care e problema? nu ai vrea sa o vezi si tu atat de usor? dar acum ma opresc fiindca nu cred ca va avea nimeni rabdare sa citeasca atatea aberatii/ideii… la varsta asta orice idee mai complicata/anta este o aberatie…

Nu prea mai stiu ce sa scriu pe blogulet… idei am destule slava domnului… dar prefer sa le impartasesc cu voi  in fata… nu pe blog… dar totusi hai sa mai scriem ceva si aici… sa abordez un subiect… nu-mi vine nimic in cap acum… aaaa…. hai ceva care la moda: politica… nu am nimic de spus la capitolul asta in primul rand pentru ca imi displac total personajele legate de acest subiect si in al doilea rand la varsta asta ai alte treburi mai importante decat politica… deci sa schimbam… sa vorbim despre dragoste… un subiect indreznat pentru unu ca mine care pot sa strig sus si tare ca nu am fost niciodata indragostit si nici nu planuiesc asa ceva in viitorul apropriat… poate ca de asta nici nu mi s-a intamplat pana acum… cred ca dragostea e ceva de care ai nevoie mai tarziu in viata… acum e un obstacol… o sa ai destul timp cand nu o sa mai ai puterea sa te distrez si sa traiesti cum traiesti acum in anii adolescentei si de dragoste… acum e prea devreme sa experimentezi asa ceva… dar bineinteles se poate intampla oricui si oricand… dragostea nu tine seama de varsta… doar in acelasi timp e si un proces de auto sugestie (cum zicea Camil)… asa ca daca iei unu ca mine care are in gand sa nu se indragsoteasca poate ca nici nu e posibil… dar acum e tarziu… poate o sa abordez mai indeaproape subiectul mai alta data…