Eu sunt propriul meu idol!

Ehh cum sa incep? Intai imi cer scuze ca am avut pauze mari intre posturi dar chiar nu am reusit sa-mi fac timp pentru a mai scrie cate ceva. Si cum ziceam in titlu…Germania. Trecem de faptul ca am facut 2 zile pe autocar si aveam curu ca din plastic…ma asezam pe scaun si se auze “poc”, a fost super fain…distractie, cantat, dansat. Ce mi s-a parut dubios a fost ca din 7 tari care au fost invitate la acest event, eram 40 de baieti si vreo 100 de fete…ceea ce e “wow”. Cand am pasit prima data pe taramaul german si am vazut 8 blonde care ne asteptau in gara am zis ca gata “jackpot”. Iarasi facem o mica abstractie ca una din blonde tinea pancarta cu numele tarii intoarsa invers. Noi am ajuns primii dintre toti, insa ce distractie a inceput cand au venit un grup din Bielefeld, vai doamne…cred ca toti baietii romani am ramas traumatizati care dupa o creata, care dupa o turcoaica…si tot asa.Cazarea a fost cam de tot cacatu dar dupa cum zice si Razvan “chiar si in conditii nu prea favorabile …artistii pot improviza.” Voi pune si o secventa din ce am cantat acolo…fiindca nu am reusit sa filmam mai mult si niste poze evident. It`s good to be home si nici curu nu te mai doare

Nimic…
Nimic nu e ceea ce pare. si poate nu ar fi atat de rau, dar nici eu nu sunt ce-mi par.
Ma pierd in fiecare zi departe de un ideal pe care am scris “muzica” si ma doare, ca zilele-mi sunt umbre pe chip. Vor sa ma invaluie, pentru ca le las si mi-e indiferent fara EA.
Intreb in fiecare clipa un colt de perete poate se va indura si-mi va raspunde cum de s-a intamplat, cum as putea altfel.
tot universul pare ranit si totul in jur e rece nefiresc, de parca dragostea din lume s-a ascuns in muzica pe care numai unii norocosi o mai pot auzicu adevarat dincolo de sensul unor cuvinte. Si eu care credeam ca muzica e unica, e singura care face sa fuga realitatea. Pai…e. Nu pot scrie postu ca pe o capodopera, asa cum nici soarele azi nu poate crea nimic monumental.

La rugamintea lui David…o sa fac niste tutoriale pentru anumite piese…pentru inceput am ales un standard de jazz deja ajuns clasic. E vorba de Fly Me To The Moon scris in 1954 de Bart Howard. Acest standard este considerat cel mai bun pentru a incepe sa invetzi sa intelegi jazzul si mai ales sa-l canti sau sa ajungi sa improvizezi pe el fara nici o retinere. Acum ca sa incepem avem nevoie de materiale nu? Pentru inceput voi arata cum arata partitura piese Fly me to the moon.

bunn…ca sa invatati cum se ia fiecare armonie in parte… o sa va recomand un site ca sa va usureze munca si anume pagina de armonii a lui Shane MacDonald.

Dupa ce ati invatat cat de cat sa luati armoniile una dupa alta fara sa gresiti…incercati sa ascultati piesa de cat mai multe ori ca sa va ramana progresia armoniilor in memorie fara a fi nevoie sa le mai ganditi. Pentru asta am selectat 2 videoclipuri care arata cam cum ar trebui cantata piesa cap coada…am ales cele mai importante instrumente..adica pianul si chitara deoarece ambele pot tine atat armonia cat si linia melodica.

Sunt intr-o stare destul de ciudata…nu vreau nimic, nu cer nimic, e destul de idioata situatzia… Plec in Germania intr-o saptamana cu trupa…deci ar trebui sa fiu destul de fericit nu? Dar totusi …ce se intampla? E ciudat cum unii oameni nu fac nimic pentru a depasi o situatie anume…o stare. Ei prefera sa stea…eventual sa doarme ca nah…suntem in Romania. Deja incep sa abordez aberatzii sub normele Uniunii Europene. Si mi-e frica poate ma ia garda lingvistica.Totul este fain…si ma intreba cineva: ” Cum fuse” am inceput toti sa radem ca niste idioti..de ce rad oamenii? Probabil sa ascunda ce este de ascuns…probabil din prezenta unui comic absurd sau nu pentru altii. Nu conteaza incep sa simt ca nu mai traiesc…ca zilele trec pe langa mine… Nimic nu este ca inainte..mai am un an si dau de viata…cateodata mi-e frica cateodata nu. Poate cineva sa salveze un vis pierdut printre ganduri de regret? Muzica este ingredientu care ma tine in viata…nush ce sa zic..oricum am ramas pe ganduri zilele astea cand am citit noile posturi ale lui Andaa...nu mi se pare normala..dar totusi am citit tot ce era pe blogu ala….In loc sa criticatzi ceva ce este dincolo de intelegerea voastra mai bine luatzi si cititi daca nu cumva sunteti pudici sau inhibatzi de comunismu prezent in mentalitatea oamenilor de astazi..asta mi-a zis un profesor…si am ramas mut. Maine plec…si ne vom vedea cred ca intr-o saptamana…Sper ca pregatirea pentru facultate nu-mi va ingreuna modul de functionare al blogului.

Parerea mea este ca aceasta improvizatie a lui Bireli Lagrene este una dintre cele mai reusite de la descoperirea jazzului incoace. Nu stiu cati dintre voi il stiu. Voi pune insa 2 videoclipuri primul in care Bireli isi arata maiestria si in al doilea face un un trio de exceptie cu Florin Niculescu la vioara, Richard Galliano – Acordeon si el la chitara interpretand una din cele mai indragite piese compuse de marele Django Reinhardt. Aceasta piesa o puteti auzi si in urmatorul concert in tara a trupei Jazzyliciouss probabil in Green Hours din Bucuresti la inceputul lunii octombrie. Auditie placuta!

Ok deci asta este prea de tot fratilor de unde incepe prostia in Romania si unde se termina? Cine stie raspuns…feel free sa dati un comment..daca nu stiti nu mai stati cu mana pe tastatura numai ca sa spunetzi ca ati vrut..sa dati)

Deci pornesc operatiunea “Hai sa radem ca prostii”. Din aceasta vor face parte majoritatea videoclipurilor… Enjoy

Eh si ca sa mai destindem atmosfera sa vedem ce iese din postu asta. Sincer mi-am propus sa pun cele mai de cacat poze ale fiecarui membru din trupa. Nush ce o sa iasa dar din cate poze am vazut nu am reusit sa tin numaratoarea la cate ori era sa cad de pe scaun de ras. Sa speram ca va place.

Maleta [tobe] inainte de a fi tuns..

Si daca tot a fost tuns sa vedem cum arata dupa….

Si ca sa incheiem cu brio acest personaj…va propun un ultim desen:

OK ..that was it sa trecem la Alexandra Petrisor ..domnisoara de la chitara…cu totii o cunoastem nimeni nu o stie dincolo de fata ei draguta

Cate-un pic pic pic…

si ultima poza ca sa nu suparam pe nimeni…

Sa trecem si la mine nu? Ca sa nu ma supar

And the big stud returns…or goes retarted.. next please..

Si ultima cea mai tare din parcare si-n parcare sunt numai eu..asa ca…

Sa nu ma uratzi pentru zambetul meu fermecator va implor..

Eh next…Robertinho claparu nostru …care deocamdata nu a dat prea multe poze desi l-am rugat..dar il corup eu pana intr-un final..va promit..si revin cu pozele lipsa Pana atunci doar o poza…

si the last but not the least Serghey el walking Basso…care nici el nu mi-a dat poze..

That`s all for today folks!

Nu stiu daca v-am mai mentionat vreodata sau nu cuvantul “idol” mentionat in titlul blogului meu nu inseamna o divinitate si nu se refera in nici un fel de zeitate sau lucru ce aduce a zei, idolatrie or whatever. Cuvantu “idol” pentru cei care nu stiu ca are si un sens figurat…inseamna o persoana ale carei performante sau calitati vrei sa le atingi cu orice pret, o persoana sau un lucru la care te uiti cu gura cascata si nu incerci sa cauti greseli ci te gandesti cum a reusit sa ajunga la asemenea calitati. Eh…imi plec capul in fata idolului meu…si cand zic asta ma refer numai la calitatile lui de muzician si nu de zeu sau divinitate sau mai stiu eu ce “underground-isme”. Aceasta persoana se numeste Florin Niculescu si dupa mine este cel mai bun violonist si muzician de jazz din lume, dupa Stephanne Grappelli care a murit in data de 1 decembrie 1997. Am facut rost de niste filmulete recente care cuprind aparitia pe scena a lui Florin Niculescu in cadrul festivalului de jazz Samois din acest an. Enjoy..asta este cel mai bun gypsy jazz pe care il puteti auzi la momentul actual.

Am discutatcu cineva in ulimele zile despre ceea ce inseamna manelele si efectul lor asupra romanilor. Stateam si ma gandeam, gandindu-ma eu asa vreme de-un sfert de ceas mi-am pus o intrebare. Care-i diferenta intre manele si rock ? Incercand sa raspund la aceasta intrebare, imi spun ca ar fi o idee buna sa incep cu o comparatie intre versuri. Da, o comparatie intre versurile manelelor si cele ale pieselor rock.
Asadar, voi lua la intamplare niste cantareti de muzica rock si niste cantareti de muzica manele si le voi compara versurile. La sfarsit voit trage o simpla si scurta concluzie.
Nu sunt fan manele si nu stiu ce se poarta, asa ca voi lua versuri de la Adrian, Guta si Romeo Fantastic.
De la muzicantii rock voi lua Negura Bunget, Crize.
Sa incepem.
Mai intai, cei care au fost cei dintai. Roackerii, metalistii sau metalicii dupa cum spunea Plesita, acest mare iubitor de Romanie intr-un interviu.
Negura Bunget, formatie romaneasca de metal. Ei bine iata ce versuri au scos ei in piesa BLAZNIT :
Farmec facatoriu…fiara…faradelege\ Dupa duhul dracului\ Depreuna dezleaga desavirsit\ Inaltime insa ingrozeste…intuneric\ Imparatie impotriva\ Vintul de miazanoapte\ Spinzurind lepadarea\ Uriciunile voivodului tacut\ Viteazul\ Oastea paginilor\ Singele slavei spurcatilor
Si tras in teapa\ Noaptea lupi.
Sa analizam….in primul rand avem dadaism la greu. Adica iei niste cuvinte din ziar, le tai unul cate unul, le bagi in caciula, le amesteci si le scoti asezandu-le unul dupa altul in ordinea scoasa. Voila…versuri pentru muzica rock. Adevarul e ca iti trebuie multa rabdare sa citesti asa ceva si mai presus sa intelegi ce vor sa spuna baietii aia.
In al doilea rand avem, muzica metal, si daca e metal inseamna ca vocalistul nu o sa cante ci o sa zbiere…si daca urla nu va intelege nimeni nimic. De aici si concluzia ca nu conteaza ce spui atata timp cat cei din jurul tau nu-ti inteleg mugetele. Nu mai insist, intelegeti si voi cam ce versuri au cantatorii de la Negura Bunget.
A doua formatiune metalica este Crize cu versuri din 2 piese, Cadere libera si Nimic.
Cadere libera :
Si cad, in cadere libera\ Cad mereu eu cad\ In cadere libera sunt\ Si cad mereu\ In cadere libera cad\ Mereu eu cad\ In cadere libera sunt\ Si cad mereu.
Dupa ce am citit asa ceva, mi-am pipait limba sa vad daca e la locul ei. Ce avem noi aici. Avem un om care cade, si cade si cade si tot cade si nu mai ajunge pe pamant pentru ca el cade. Imi suna putin a topic simbolist (Al toamnei lin\ Prelung suspin\ Ca de vioara\ Raneste greu\ Sufetul meu\ Si ma-nfioara – asta-i Verlaine)
Puneti niste zgomote de tobe si chitara forjate la maxim si aveti o piesa rock beton.
In schimb, in melodia Nimic autorul este foarte inspirat si baga la greu:
Nu e deloc usor sa scap,\ Imi este foarte greu sa tac,\ Poate ca mai bine ar fi sa fac
absolut tot ce-mi trece prin cap.\ Mi-am dorit foarte mult sa te fac sa simti\ Insa banuiam tot timpul ca minti\ Acum tu esti cea care a cazut\ Ai cazut,cat de jos s-a putut!
In cazul de fata avem o schimbare de repertoriu, de la versuri suprarealiste la versuri de-a dreptul manelistice si asta fara nicio jena. De exemplu am putea foarte bine sa punem aceste versuri pe muzica de manele, sa luam un manelist si sa-l punem sa urle. Pun pariu ca nu va fi nicio diferenta, cu exceptia instrumentatiei, evident. Avem, un baiat care se « sucareste » cand isi da seama ca prietena il cam minte. De acum in colo, el o paraseste si se intoarce la conditia lui de ubermenchen si pe respectiva o lasa in promiscuitate. Ce tare, asa mai zic si eu versuri.
Sa trecem la mult stimatii manelisti. De obicei tigani, acestia canta si nu prea. Dar nu conteaza asta, conteaza ce versuri au, cat de departe i-a dus pe ei originalitatea. Cat de mare este geniul lor de compozitori si interpreti in acelasi timp.
Asadar, maestrul Adrian cu versurile piesei « De ce doamne m-am indragostit ». In primul rand as observa titlul, foarte inspirat, adica se poate traduce simplu in limbaj comun si cotidian « Cine dracu’ m-a pus pe mine sa ma combin cu aia ».
Ia sa vedem contributia domnului Adrian.
Nici o data n-am crezut\ In femei asa de mult\ Doar una mi-a fost speranta\ Si doar ea mi-a distrus viata
Versuri facute cu cap. Ca de obicei, omul nostru se increde intr-o femeie, desi n-ar trebui sa faca asa ceva. Si ce face femeia lui, ca de obicei ori il insala ori ii manaca banii. Dupa ce fatuca aia ii face faze d’astea omul normal ca se supara (nu e singurul)….si se apuca sa-si cante amarul…despre lucruri d’astea normale, dragoste, femei, viata, distrusa.
Dar haideti sa trecem mai departe la maestrul Guta (cam neinspirat la alegerea numelui care nu rezoneaza cu meseria de manelsit sef). Sa ascultam ofurile lui Guta in melodia MERGE BINE AFACEREA :
Refren :
Merge bine-afacerea\ mai bine nu se putea\ ca fac bani cu ochii-nchisi\ vin banii la \ buzunar\ ca spaga la lautar \nu lucrez cu maruntis.
Marele cataret Guta se lauda ca-i merge afacerea. Uau, genial, versuri puerile facute pentru micul intreprinzator cu liceu la seral. Acesta face si el o mica petrecere si invita doi trei prieteni cu nevestele si se pun pe petrecut. La un pahar in plus aceasta melodie il face sa se simta Dumnezeu. Nu e bine, sa luam altele..mda am gasit versuri beton la melodia « Cicki, chicki » :
Hai Cicki Cicki danseaza cu mine,\ Hai Cicki Cicki rupe dupa tine,\ Hai Cicki Cicki\ sarutama un pic\ Of of of si misca din buric.
Imi pare rau dar altele mai bune nu gasesc. Nu stiu unde sa caut sau ce piese canta respectivul deci pentru moment o sa uitam de Guta, nu prea imi este de mare ajutor.
Sa trecem la Romeo Fantastick. In melodia « Suparat, suparat, acesta spune :
Suparat,suparat\ Plang in fiecare zi\ Prietenii ce-am avut\ M-au tradat si m-au vandut\ Suparat,suparat\ Sufletul mi-e intristat,\ Vreau sa beau de suparare\ Ca inima rau ma doare.
Romeo Fantastik isi canta amarul si se apuca de bautura ca il doare inima. Concluzie, daca va doare inima, daca simtiti ceva intepaturi in partea stanga a pieptului e semn ca trebuie sa beti ceva. Cu alte cuvinte, manelistii-s o lume pestrita. Unii plang de suparare, ba ca au ramas fara prieteni, ba ca l-a insleat gagica-sa. Mai sunt bineinteles si manelistii care plang de bucurie si care se bucura ca au bani, femei si le merg afacerile.
Cam atat pentru astazi. E timpul pentru concluzie.
Incepem cu ultimii, manelistii cu versuri acceptabile din punct de vedere al mesajului (cand esti suparat plangi si bei, cand esti fericit petreci si bei si sarbatoresti). Mai sunt in versurile de mai sus si exemple nefiricite, cum ar fi alea cu cicki. Nu am stat sa fac un studiu asupra limbajului si a gramaticii ca m-ar fi apucat durerea de cap. De asemenea manelistii au versuri facute pentru omul de rand, adica pentru majoritatea romanilor. Sunt facute de prosti pentru marea majoritate a romanilor (prosti, idioti, destepti, cultivati, bisericosi, ce sa mai, romani de toate felurile), simplu.
Cand vine vorba de rockeri, aici e mai complicat. Ei bine, versurile de mai sus sunt emblematice pentru o mare parte a muzicii rock. Si la fel de emblematice sunt si pentru cei ce asculta asa ceva. Cu alte cuvinte, versurile rockerilor sunt facute de oameni prosti ce se dau destepti pentru snobi si tantalai, pentru oameni care se dau destepti si interesanti. Simptomatic pentru amandoua genurile este existenta unui public fidel care sta toata ziua si asculta tembelismele celor de mai sus, deopotriva roackeri si manelisti. Manelistii dau muzica la maxim sa auda cei din jurul lor cat de adevarati sunt ei si ce valoare au ca se aude Adrian din boxa lor de la masina, iar roackerii fac la fel sa sfideze publicul si sa-i spuna cam asa « ba’ prostilor, voi stiti ce ascult eu cu grupul meu de adevarati ? e Dimmu’ ba’ idiotilor, adica e muzica tare ma’ taranilor, muzica pe care nu o poate intelege toata lumea decat niste destepti ca noi ».
Dupa cum se poate observa, versurile manelistilor sunt mult mai inteligibile decat cele ale rockerilor dar sunt niste versuri facile. De cealalta parte, rockerii folosesc multe simboluri si este foarte greu daca nu imposibil sa intelegi ce a vrut omul ala sa spuna. Se adreseaza unui public restrans (versurile pieselor rock) care este incantat mult mai mult de instrumentatie decat de versuri pe care ori nu le aude (pentru ca toba si chitara electrica le acopera), ori nu le intelege pentru ca nu e nimic de inteles (desi ei se arata foarte extaziati la o insiruire de cuvinte oarecare).
Concluzia principala e ca cele doua genuri sunt cam la acelasi nivel de versificatie. Si rockul si manelele au cam acelasi nivel de versuri idioate (corect spus rockul metal, metalul mort sau negru).
Ceea ce am scris mai sus este un punct de vedere foarte subiectiv si foarte slab din punct de vedere al documentarii. Dar….e un punct de vedere.